sâmbătă, 18 ianuarie 2014



                                                               Despre cine? Despre noi!




      Timpul trece,trece cum trece toamna,ca iarna,ca primavara,ca vara, alearga si nu se mai opreste decat atunci cand trebuie.Oare trebuie sau de ce trebuie? Calitatea timpului prin care treci e in mainile tale,tu esti raspunzator de el si doar tu esti vinovat atunci cand trece greu,fara sens sau prea repede.Singurul noroc care l-am primit este intrarea  in aceasta lume,restul e intamplare. Noi suntem rodul dragostei dintre doi oameni sau asa ar trebui sa fie,cel putin la noi creaturile din aceasta lume asa zis civilizate.Neandertalul din noi insa iese la iveala,salbaticia sufletului isi face prezenta in diferite moduri , indiferent de cultura societati,indiferent de educatia societati.Salbaticia sufletului dispare in haul adanc atunci cand spiritul creste,cand ne ocupam mai mult de suflet,cand hrana lui este frumosul adevarat,sanatos.Din pacate evolutia rapida la care e supusa acum societatea creaza omului mult mai multe probleme ca acum 100 de ani,grijile nu sunt neaparat mult mai mari   insa sunt prea multe lucruri care se intampla,iar timpul e din ce in ce mai putin,viata e din ce in ce mai scurta . Oare nasterea si implicit viata noastra nu este un test?Nu este un test care devine din ce in ce mai greu pentru oameni, desi aparent pare invers,pare ca evoluind pe scara ierarhica in societate,evolueezi in totul si ca la un moment dat totul ti se cuvine, tu de fapt nefiind decat un simplu pion care trece singur prin viata.Evolutia tehnica nu are nimic comun cu spiritualitatea,costumul de ultima moda nu are nici o treaba cu sufletul,la fel cum sufletul nu are nici o treaba cu cea ce  spui . Mai auzi despre oameni cu dubla personalitate cum ca ar fi o boala psihica ,  o ipoteza gresita , de fapt noi oameni ne nastem cu mai multe personalitati,in noi sunt mai multi , poate de acea evoluam asa repede, sufletul are mai multe infatisari decat corpul , ideal ar fi sa ne transformam in functie de cum ne este sufletul , am reusi sa invatam sa facem mai repede diferenta dintre bine si rau.Majoritatea oamenilor reusesc sa isi controleze personalitatile, inconstient,societatea evoluand te pune la colt daca gresesti iar frica de "colt",sau rusinea, reuseste in majoritatea cazurilor sa nu ne afisam personalitatile in totalitate, dar asta nu inseamna ca ele nu exista si ca nu ar putea pana la urma sa iasa la iveala.Personalitatile se schimba in functie de locul in care esti sau oamenii cu care vorbesti.Cea mai interesanta vorba referitor la personalitati este expresia: "Doamna pe strada,gospodina in casa si curva in pat", ce este interesant la aceasta expresie e, ca desi la mijloc este cuvantul curva, nimeni nu are nimic de comentat,nici macar sexul frumos,cred ca e singura data cand cuvantul curva nu jigneste femeia desi are acelasi rol. Deci la iveala au iesit dintr-o data 3 personalitati doamna,gospodina si curva , toate trei intr-un singur om intr-un singur suflet.Oare acestei caracterizari asa zis perfecte nu ii lipseste nimic,oare asta e idealul? Eu zic...ca nu , de fapt nu este nimic sau mai bine zis tu ca barbat ti-ai gasit un robotel educat,harnic si pervers , nimic mai mult. Esenta e de fapt ce se intalmpla intre cele trei personalitati,acolo nascandu-se de fapt personalitatea ta reala cele trei find de fapt simple apariti,simple decoruri ale vieti tale reale. Omul cunoaste foarte multe lucruri insa nu se cunoaste pe el insusi, pentru ca nu are timp , pentru ca e prea ocupat de tot ce il inconjoara. Ne trezim la iesirea din viata surprinsi si ne gandim ca totusi nu am facut nimic, ca am mai putea oferi acestei lumi mult mai mult , dar...nimic nu poate opri moartea ,e inevitabila indiferent de varsta sex sau religie,indiferent ca esti bogat sau sarac,bun asu rau,avar sau darnic, ea vine mai devreme sau mai tarziu in diferite forme. Cand cineva de langa noi pleaca avem regrete , suferim , inebunim , ne razbunam , ne luom viata , devenim mai rai, mai buni , mai lasi sau ramanem cum am fost , idea e ca toti plecam! Unde? Habar nu am,poate nicaieri,poate in rai,poate in iad. Viata e data pentru a fi traita indiferent cum ti-o consideri tu , indiferent de ce te lovesti sau de cine te loveste.Cand vei simti cu adevarat ca traiesti atunci iti vei simti si sfarsitul relaxat , cu cat esti mai implinit sufleteste cu atat vei primi sfarsitul mai bine.
    Eu unul as vrea ca dupa ce nu voi mai fii , nimeni sa nu ma planga , nimeni sa nu ma regrete ! As vrea doar ca din cand in cand sa se gandeasca la mine  ca la un om bun .Cred ca atunci cand nimeni nu se va mai gandi la tine, atunci vei muri cu adevarat. Calitatea esentiala a vieti e sanatatea , de acolo pleaca totul , cat timp esti sanatos ( pentru ca pana la urma toti ne vom imbolnavi) trebuie sa te bucuri de ea traind cum doresti indiferent ce cred cei de langa tine.Viata e un rau subtire si iute care la sfarsit se varsa intr-un rau mai mare, e o etapa de care trebuie sa ne bucuram si sa o luom caatare!